SCURT ISTORIC

Ca primă asezare satul Lumina a luat fiinţă în anul 1650, iar din punct de vedere administrativ din anul 1880 după războiul ruso-romano-turc din anul 1877.

După înfiinţarea ca sat – din anul 1880 până în anul 1908- satul Lumina a aparţinut de comuna Sibioara, fostă Cicîrciu. Din anul 1908 şi până în anul 1925 satul Lumina a aparţinut de comuna Ovidiu , iar de la 1 ianuarie 1926 s-a desprins de comuna Ovidiu, formând unitate administrativ- teritorială de sine stătătoare, la care s-a alipit satul Mamaia şi Năvodari, denumit atunci Cara-Coiun(oaia neagră).

Satul Lumina a cunoscut o dezvoltare deosebită din punct de vedere economic, ponderea cea mai mare deţinând-o cetăţenii germani a căror ocupaţie principală era agricultura.

Vechea denumire de Cogealia vine de la şeful tribului tătar Cogea-Ali ( Ali Cal Mare). Denumirea de Cogealia s-a păstrat de la înfiinţare şi până în anul 1929 când a primit denumirea de Valea Neagră, denumire pe care a purtat-o până în anul 1965 când în conformitate cu Decretul 799/964 a primit denumirea de Lumina.

Din anul 1968 până în anul 1989 a aparţinut de comuna Ovidiu, iar în 1989 s-a desprins de comuna Ovidiu, formându-se comuna Lumina la care s-au alipit satele Sibioara şi Oituz. Ca instituţie publică, Primăria Lumina s-a înfiinţat pe 9 mai 1989.

EVALUAREA CAPITALULUI NATURAL

Aşezare geografică

Aşezată în partea central- estică a judeţului, comuna Lumina se învecinează la sud lacul Siutghiol, la sud-vest oraşul Ovidiu (5 km), la vest comuna Mihail Kogălniceanu, la nord-est oraşul Năvodari.

Lumina se află la 17 km nord de oraşul Constanţa, la 4 km vest de staţiunea balneo-climaterică Mamaia, la 7 km sud-est de aeroportul internaţional Mihail Kogălniceanu.

Satul Lumina este aşezat în zonă plată de o parte şi de alta a Văii Cogealiei care debuşează în Canalul Poarta Albă-Midia şi are direcţia nord-su.În partea de vest se aţine cota + 40 m şi la est cota + 25 m. În partea de sud a văii se află o zonă de acumulare a apelor din vale şi o zonă de umpluturi de la săpătura canalului.

Valea Cogealiei (Neagră) are un bazin hidrografic de cca. 1900 ha cu energie de relief mică (panta maximă 3%). La ploi abundente are loc inundarea părţii joase a localităţii.

Satul Sibioara se află situat în cea mai mare parte pe versantul nordic al Văii Sibioara care debuşează în Lacul Taşaul şi atinge înălţimea de 35 m.

Bazinul hidrografic are o suprafaţă de peste 1000 ha cu energie de relief medie, având versantul sudic cu mai multe văi şi pante de peste 5%.

La ploi abundente are loc inundarea zonei adiacente albiei de scurgere.În partea de est a satului se află lacul Taşaul spre care există faleză de cca.10 m înălţime.

Satul Oituz este aşezat pe un teren aproape plat, cu o uşoară pantă dinspre nord spre sud. Tangent în partea de est se află Valea Ciobănoaiei, cu energie mică de relief. Din cauza unor configuraţii locale au loc băltiri în partea de sud.
Din punct de vedere geografic teritoriul comunei Lumina este situat în Podişul Dobrogei Centrale ( Podişul Casimcei), ce se profilează între falia Peceneaga-Camena la nord şi falia Capidava-Ovidiu la sud.

Relieful se încadrează în partea estică a acestui podiş, cunoscută sub numele de Dobrogea maritimă sau Litoralul maritim.

Climatic, întreaga parte estică a Dobrogei este de fapt o fâşie de tranzit între cele două mari suprafeţe tipice: Dobrogea continentală şi Marea Neagră.

Particularităţile climatice se reflectă în teritoriul comunei Lumina, fiind legate de poziţia geografică a localităţii, la numai 4 km vest de Marea Negră, la ½ km nord de limanul Maritim Siut-Ghiol şi Canalul Midia- Poarta Albă.
Comuna Lumina se întinde pe o suprafaţă totală de 4875 ha din care 668 ha intravilan, 7 ha vii şi 4200 ha extravilan.

Reţeaua hidrografică

Reţeaua hidrografică este alcătuită de luciuri de apă-lacuri-bălţi şi de ape curgătoare cu debit permanent sau intermitent pe fir care străbate fiecare din cele trei localităţi: Satul Lumina se învecinează cu şenalul Canalului Poarta Albă- Midia care are următoarele caracteristici în această zonă:
– cota luciului de apă
– mediu=1,25 m
– minim= 1,00 m
– maxim=2,00 m
– lăţime la fund – 36 m
– adâncime – 5 m
– dublu sens

La est de şenalul navigabil şi separat de acesta prin dig se află lacul Siutghiol.Localitatea este străbătută de la nord – vest la sud de Valea Neagră, cu aport premanent de apă, având bazin de circa 1.600 ha; în zona de traversare a localităţii produce eroziuni în partea de nord-est (fiind în vale îngustă şi adâncă)şi inundaţii în partea de sud.
După ce depăşeşte linia ferată, în porţiunea de până la canalul navigabil se formează o baltă neamenajată, cu stuf, care constituie bazin de disipare a energiei, emisar pentru staţia de epurare a fabricii de conserve.

Satul Oituz este traversat de Valea Ciobănoaiei pe limita estică, determinând o zonă cu exces de umiditate pe traseu.
Satul Sibioara este traversat pe direcţia vest-est de o vale cu aport permanent de apă ce se varsă în Lacul Taşaul, cu un bazin hidrografic de 1.200 ha.

Vegetaţia şi fauna

Vegetaţia zonală a comunei Lumina este pajiştea stepică ce acoperă altitudini sub 100 metri. În decursul timpului, vegetaţia ieboasă, respectiv stepa, a fost supusă unor modificări substanţiale, ca de exemplu desţelinarea ei aproape în totalitate. Având în vedere acest fenomen, se constată că vegetaţia ierboasă, aşa cum este astăzi, prezintă o serie de particularităţi locale.

Păşunile naturale, islazurile- cum erau cunoscute din bătrâni nu mai sunt întâlnite. Ele au fost arate, parcelate şi suprafaţa lor a fost dată în circuitul agricol sau folosită pentru unele construcţii. Vegetaţia naturală se dezvoltă atât cât a mai rămas pe suprafeţe mici, de-a lungul drumului din extravilan, pe carieră, zona şisturilor verzi, pe versanţii de-a lungul văii Valea Neagră, în mlaştina Cogealia, lacul Taşaul.

Faunistic, zona comunei Lumina se caracterizează prin extensiunea unor specii de stepă ca urmare a intensificării agriculturii şi extinderii mecanizării pe terenurile agricole.

Clima

Condiţiile climatice sunt influenţate de apropierea de mare, cu temperaturi medii anuale de 11-15°C cu precipitaţii atmosferice în jur de 350 mm, cu vânturi locale, brize marine

Solul

Solurile din cadrul comunei Lumina le putem include în cadrul solurilor zonale de stepă. Pe interfluvii, pe platoul slab ondulat şi pe pante line, elemente ce caracterizează relieful comunei Lumina, s-au format următoarele categorii de soluri: cernoziomul castaniu, cernoziomul castaniu carbonatat şi cernoziomul levigat.

Infrastructura de utilităţi

Alimentarea cu apă si canalizare

Alimentarea cu apă a localităţii Lumina se face din sistemul Nord litoral. Are un sistem centralizat de alimentare cu apă prin conductă de aducţiune de 300 mm, un rezervor de înmagazinare cu o capacitate de 1000 mc, precum şi o reţea de distribuţie 100mm-200mm.Acest sisstem se întâlneşte în zona de lotizări situate în partea de vest a localităţii şi zona de est.

Satul Oituz se alimentează cu apă printr-o conductă de 100 mm azb. racordată la aducţiunea 300 mm azb. Cota 20 Ovidiu.

Localitatea Sibioara nu are sistem centralizat de alimentare cu apă.

Canalizarea menajeră
Comuna Lumina dispune de sistem centralizat de canalizare administrat de SC RAJA SA.

Canalizarea pluvială
Îndepărtarea apelor meteorice din zona construcţiilor se face prin lucrări de sistematizare pe verticală, acestea fiind dirijate către rigolele străzilor, cu descărcare în Valea Neagră. Acest fir de vale, care are un curs permanent, deversează în balta Lumina şi apoi în emisar, canalul Poarta Albă-Midia Năvodari.

Alimentare cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică se realizează din sistemul energetic naţional de la staţia de transformare Lumina 110/20kV, situată în extravilanul localităţii.

Reţelele de repartiţie 110kV sunt de tip aerian, montate pe stâlpi de beton, pe următoarele trasee:
Staţia Lumina-staţia Năvodari
Staţia Lumina-staţia Sitorman
Staţia Lumina-staţia Basarabi
Staţia Lumina- staţia racord adânc SRA Fertilchim Năvodari
Staţia Lumina-staţia Constanţa Sud cu preluare radială a staţiei Ecluza Ovidiu
Staţia Lumina- Ovidiu I –CET Ovidiu II
De la staţia de transformare prin reţele de distribuţie de medie
tensiune -20kV- sunt încadrate posturile de transformare 20/0,4 kV de la care prin reţele de distribuţie de joasă tensiune – 0,4 kV- sunt alimentaţi consumatorii.

Construcţii, terenuri

Comuna Lumina dispune de o suprafaţă de 592 ha teren intravilan, din care 348 ha sunt ocupate de curţi-construcţii.

Infrastructura de transport

Localitatea Lumina este străbătută de drumul judeţean DJ 226 care face legătura cu oraşul Năvodari.Prin localitatea Lumina trece calea ferată Medgidia- Betonaj( Năvodari), care în partea estică a localităţii se ramifică în direcţia Ovidiu – Constanţa.

În partea nordică, se află gara Gogealia-Lumina. Prima gară a fost construită în 1952, cu ocazia lucrărilor ce se efectuau la canal.În 1985 este construită gara nouă care a devenit un nod de cale ferată cu 3 direcţii de mers calea ferată Dorobanţu-Capul Midia.

Telecomunicaţiile

Din anul 1965, localitatea Lumina este racordată telefonic, iniţial cu două posturi de telefon, în 2005 numărul acestora crescând la 1030, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 32% din numărul familiilor din localitate. In momentul de fata comuna Lumina dispune de conexiuni la internet prin fibra optica si de asemenea serviciile de comunicatii mobile au acoperire 4G. Pe piata locala opereaza 2 operatori nationale de servicii de telecomunicatii fixe precum si 1 operator local.

Resurse umane

Situaţia demografică şi structura populaţiei

Din datele oferite de Evidenta Populatiei, la data de 1 ianuarie 2016 , comuna Lumina avea o populatie totala de 10603 locuitori.

Sistemul sanitar

Pe raza comunei Lumina există 5 cabinete medicale individuale medicină de familie şi 4 cabinete stomatologice. Pe teritoriul comunei există 4 farmacii medicale.

Învățământ si Cultură

În comuna Lumina există o şcoala generala ( cu 3 sedii: Scoala Noua, Scoala Veche, Scoala Unitate, 1 Oituz, 1 Sibioara) şi trei grădiniţe.

Pe raza comunei isi desfasoara de asemenea activitatea si un liceu privat.

În comuna Lumina există două cămine culturale, cu capacitate de: 250 locuri căminul cultural Lumina si  200 locuri căminul cultural Oituz.

Biblioteca comunală Lumina are un număr de 7800 volume, fiind înregistraţi 500 de cititori.

Culte

În comuna Lumina există 4 biserici ortodoxe ( 2 Lumina, 1 Sibioara, 1 Oituz), 1 biserică catolică şi o geamie. Structura populaţiei pe religii se prezintă astfel:

– ortodoxă:
– romano-catolică
– musulmană
– baptistă