SCURT ISTORIC
Ca primă asezare satul Lumina a luat fiinţă în anul 1650, iar din punct de vedere administrativ din anul 1880 după războiul ruso-romano-turc din anul 1877.
După înfiinţarea ca sat – din anul 1880 până în anul 1908- satul Lumina a aparţinut de comuna Sibioara, fostă Cicîrciu. Din anul 1908 şi până în anul 1925 satul Lumina a aparţinut de comuna Ovidiu , iar de la 1 ianuarie 1926 s-a desprins de comuna Ovidiu, formând unitate administrativ- teritorială de sine stătătoare, la care s-a alipit satul Mamaia şi Năvodari, denumit atunci Cara-Coiun(oaia neagră).
Satul Lumina a cunoscut o dezvoltare deosebită din punct de vedere economic, ponderea cea mai mare deţinând-o cetăţenii germani a căror ocupaţie principală era agricultura.
Vechea denumire de Cogealia vine de la şeful tribului tătar Cogea-Ali ( Ali Cal Mare). Denumirea de Cogealia s-a păstrat de la înfiinţare şi până în anul 1929 când a primit denumirea de Valea Neagră, denumire pe care a purtat-o până în anul 1965 când în conformitate cu Decretul 799/964 a primit denumirea de Lumina.
Din anul 1968 până în anul 1989 a aparţinut de comuna Ovidiu, iar în 1989 s-a desprins de comuna Ovidiu, formându-se comuna Lumina la care s-au alipit satele Sibioara şi Oituz. Ca instituţie publică, Primăria Lumina s-a înfiinţat pe 9 mai 1989.
Aşezare geografică
Aşezată în partea central- estică a judeţului, comuna Lumina se învecinează la sud lacul Siutghiol, la sud-vest oraşul Ovidiu (5 km), la vest comuna Mihail Kogălniceanu, la nord-est oraşul Năvodari.
Lumina se află la 17 km nord de oraşul Constanţa, la 4 km vest de staţiunea balneo-climaterică Mamaia, la 7 km sud-est de aeroportul internaţional Mihail Kogălniceanu.
Satul Lumina este aşezat în zonă plată de o parte şi de alta a Văii Cogealiei care debuşează în Canalul Poarta Albă-Midia şi are direcţia nord-su.În partea de vest se aţine cota + 40 m şi la est cota + 25 m. În partea de sud a văii se află o zonă de acumulare a apelor din vale şi o zonă de umpluturi de la săpătura canalului.
Valea Cogealiei (Neagră) are un bazin hidrografic de cca. 1900 ha cu energie de relief mică (panta maximă 3%). La ploi abundente are loc inundarea părţii joase a localităţii.
Satul Sibioara se află situat în cea mai mare parte pe versantul nordic al Văii Sibioara care debuşează în Lacul Taşaul şi atinge înălţimea de 35 m.
Satul Oituz este aşezat pe un teren aproape plat, cu o uşoară pantă dinspre nord spre sud. Tangent în partea de est se află Valea Ciobănoaiei, cu energie mică de relief. Din cauza unor configuraţii locale au loc băltiri în partea de sud.
Din punct de vedere geografic teritoriul comunei Lumina este situat în Podişul Dobrogei Centrale ( Podişul Casimcei), ce se profilează între falia Peceneaga-Camena la nord şi falia Capidava-Ovidiu la sud.
Relieful se încadrează în partea estică a acestui podiş, cunoscută sub numele de Dobrogea maritimă sau Litoralul maritim.
Climatic, întreaga parte estică a Dobrogei este de fapt o fâşie de tranzit între cele două mari suprafeţe tipice: Dobrogea continentală şi Marea Neagră.
Particularităţile climatice se reflectă în teritoriul comunei Lumina, fiind legate de poziţia geografică a localităţii, la numai 4 km vest de Marea Negră, la ½ km nord de limanul Maritim Siut-Ghiol şi Canalul Midia- Poarta Albă.
Comuna Lumina se întinde pe o suprafaţă totală de 4875 ha din care 668 ha intravilan, 7 ha vii şi 4200 ha extravilan.
Situaţia demografică şi structura populaţiei
Din datele oferite de Evidenta Populatiei, la data de 1 ianuarie 2016 , comuna Lumina avea o populatie totala de 10603 locuitori.
CITESTE
Monografia Comunei Lumina – 1993 de Mina Miroslav Maria (profesor Scoala nr. 40 Constanta)
Comuna Lumina – 30 de ani de istorie
