Satul Sibioara datează din cele mai vechi timpuri, iniţial purtând denumirea de Cicracci. Este menţionat în Arhiva Dobrogei într-o descriere a călătoriei lui Evlia Celebi pe la jumătatea veacului al VIII-lea. Despre el, marele învăţat german Hamer spune că a fost cel mai renumit călător turc. A călătorit, în 1656, de la Istambul spre Polonia, străbătând Dobrogea şi pomenind satele prin care a trecut, printre care şi Cicracciul.
Locuitorii satului Sibioara au venit pe aceste meleaguri din Săliştea Sibiului, dând numele satului – Sibioara. Majoritatea erau crescători de oi, vite şi agricultori, dar şi buni creştini.
Personalitatea marcantă a acestor meleaguri sibiorene este scriitorul Titus Cergau (1900-1995) – unul dintre spiritele dobrogene, îndrăgostit de aceste locuri, opera sa literară confirmând acest lucru. A rămas în istoria literaturii dobrogene, în paginile revistelor interbelice cu câteva publicaţii: „Insula lui Ovidiu – Legende şi povestiri“, „Legende dobrogene“, „Apărătorii cetăţilor“, ce reflectă o activitate folclorică merituoasă. Din ultima categorie face parte şi lucrarea „Crâmpeie din Istoria Sibioarei“ care este o monografie a locurilor natale ale autorului.
