Într-o lume din ce în ce mai conectată, timpul petrecut în fața ecranelor a devenit o parte integrantă a vieții cotidiene. Însă, odată cu beneficiile tehnologiei vin și riscuri serioase pentru sănătatea mintală și fizică. Dependența de ecrane afectează atât adulții, cât și copiii, având consecințe asupra somnului, performanței academice și profesionale, relațiilor sociale și chiar sănătății generale.
Campania națională „Mai multă viață, mai puține ecrane!”, desfășurată de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) în ianuarie-februarie 2025, își propune să crească nivelul de conștientizare privind efectele nocive ale utilizării excesive a dispozitivelor digitale și să ofere soluții concrete pentru un echilibru sănătos între viața reală și cea digitală.
📊 Ce spun studiile despre dependența de ecrane?
Conform unui sondaj Eurobarometru privind sănătatea mintală realizat în 2023:
- 46% dintre respondenți au experimentat în ultimele 12 luni probleme emoționale precum anxietate sau depresie.
- 89% dintre europeni consideră promovarea sănătății mintale la fel de importantă ca și sănătatea fizică.
- 54% dintre cei care au probleme de sănătate mintală nu au primit ajutor de la un specialist.
- În România, 22.000 de copii și adolescenți au fost diagnosticați cu o tulburare mintală.
Mai mult, un studiu realizat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în 2022 arată că utilizarea problematică a rețelelor sociale a crescut de la 7% în 2018 la 11% în 2022, cu un impact major asupra sănătății psihice a adolescenților.
🚨 Semnele dependenței de ecrane
Atât adulții, cât și copiii pot dezvolta dependență de ecrane. Printre simptomele cele mai frecvente se numără:
✅ Dificultăți în controlul timpului petrecut online
✅ Izolare socială – evitarea interacțiunilor față în față
✅ Neglijarea activităților zilnice – scăderea performanțelor școlare sau profesionale
✅ Anxietate și iritabilitate atunci când accesul la ecrane este restricționat
✅ Probleme de sănătate fizică – dureri de spate, oboseală oculară, tulburări de somn
✅ Dependența de gaming – jucatul compulsiv, pierderea noțiunii timpului
În România, utilizarea problematică a rețelelor sociale și jocurilor pe ecrane este de 22%, cea mai mare rată din UE, conform studiului OMS.
📱 Cum să gestionezi timpul petrecut pe ecrane?
Indiferent de vârstă, limitarea utilizării ecranelor și promovarea unor obiceiuri sănătoase este esențială. Iată câteva recomandări pentru a reduce dependența de tehnologie:
🔹 1. Stabilește limite clare pentru utilizarea ecranelor
✔ Pentru copii, respectă recomandările OMS:
- 0-2 ani: fără acces la ecrane
- 2-5 ani: maximum 1 oră/zi
- 6-12 ani: maximum 2 ore/zi
- 13-18 ani: maximum 3 ore/zi
✔ Adulții ar trebui să își impună pauze digitale regulate și să evite utilizarea telefonului înainte de culcare.
🔹 2. Creează zone fără ecrane
- Stabilește dormitorul ca zonă fără dispozitive pentru a îmbunătăți calitatea somnului.
- Mesele în familie trebuie să fie fără telefoane.
🔹 3. Adoptă o „seară fără ecrane” în familie
📖 Organizează seri de jocuri de masă, lectură sau plimbări în aer liber.
⏳ Oprește notificările și oferă un exemplu bun copiilor.
🔹 4. Înlocuiește timpul pe ecrane cu activități în aer liber
🏃♂️ Sport, plimbări, activități creative sau timp petrecut cu prietenii.
🔹 5. Folosește tehnologia cu scop clar
🔍 Nu mai verifica telefonul la fiecare notificare.
📅 Stabilește ore dedicate pentru e-mailuri și social media.
🎯 Concluzie
Dependența de ecrane este o provocare modernă care afectează sănătatea fizică și mintală. Prin conștientizare și adoptarea unor obiceiuri echilibrate, putem îmbunătăți calitatea vieții și reduce efectele negative ale tehnologiei. Campania „Mai multă viață, mai puține ecrane!” își propune să promoveze un stil de viață echilibrat și să ofere soluții practice pentru reducerea timpului petrecut online.
🔎 Tu cum îți gestionezi timpul petrecut pe ecrane? Lasă-ne un comentariu cu metodele tale preferate! 📩
