INFORMAȚII GENERALE
Alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European și Referendumul naţional au loc simultan, în data de 26 mai 2019, între orele 7:00 – 21:00.

Atribuţiile care revin autorităţilor publice, precum şi procedura de votare se realizează cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor legale privind alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European. Totodată, operaţiunile necesare organizării şi desfăşurării referendumului naţional sunt îndeplinite de organismele electorale constituite pentru alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European.

Atât pentru alegerilor europarlamentare, cât și pentru referendum, alegătorii votează în aceleaşi secţii de votare și în același interval de timp, cu aceleaşi ştampile cu menţiunea «VOTAT», dar pe buletine de vot separate. Prezenţa la vot este consemnată pe liste electorale distincte pentru cele două tipuri de scrutin.
Alegătorii pot opta să îşi exercite dreptul de vot numai pentru un singur tip de scrutin sau pentru ambele scrutine.
Dreptul de vot se exercită în baza unui act de identitate valabil, emis de statul român, respectiv: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar, carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din școlile militare).

IMPORTANT! Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii români aflați în străinătate sau de cetățenii români domiciliați în străinătate.
Pentru alegătorii care se află în străinătate în ziua votării, Ministerul Afacerilor Externe organizează secții de votare pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secțiile consulare și institutele culturale din străinătate. Ministerul Afacerilor Externe poate organiza, cu acordul autorităților străine, secții de votare și în afara secțiilor de votare menționate mai sus.
Documentele pe baza cărora se poate vota în străinătate sunt: pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu temporar, cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar. Nu se poate vota cu titlul de călătorie. Pentru mai multe informații privind votul în străinătate, apăsați aici

UNDE SE POATE VOTA?
Alegătorii votează la secțiile de votare la care sunt arondați cu domiciliul sau reședința, conform listelor electorale permanente.

Alegătorii arondați la o secție de votare nu își pot exercita dreptul de vot la o altă secție de votare din aceeași unitate administrativ-teritorială. Președintele biroului electoral al secției de votare va îndruma alegătorul să voteze la secția de votare la care este arondat.

Cetățeanul care, în ziua alegerilor, se află într-o altă localitate decât cea în care este înscris în lista electorală poate să își exercite dreptul de vot în localitatea respectivă, la orice secție de votare, urmând a fi înscris într-o listă suplimentară de către președintele biroului electoral al secției de votare, pe baza actului de identitate.

Delimitarea și numerotarea secțiilor de votare, precum și sediile acestora, vor fi aduse la cunoștința publicului de către primarii localităților și Autoritatea Electorală Permanentă.

Puteti afla rapid sectia de votare la care sunteti arondat accesand pagina www.registrulelectoral.ro

CINE ARE DREPT DE VOT
Pot vota cetățenii români care au vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv.

Pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European, au drept de vot și cetățenii comunitari (din alt stat membru UE) care s-au înscris în listele speciale pentru a vota reprezentanții României în Parlamentul European. Lista acestora este comunicată de Autoritatea Electorală Permanentă cel mai târziu cu 5 zile înaintea datei alegerilor.

În data de 26 mai 2019, alegătorii comunitari nu vor putea vota la referendumul național și nu vor putea fi înscriși în listele electorale suplimentare întocmite pentru referendumul național.

Alegătorul român înscris în listele electorale ale altui stat membru al Uniunii Europene poate să voteze la referendumul național fără să dea o declaraţie în acest sens.
NU AU DREPT DE VOT debilii sau alienații mintal puși sub interdicție și nici persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

CUM SE VOTEAZĂ ?
În scopul asigurării garanțiilor necesare exercitării dreptului de a vota în condiții de legalitate, corectitudine, transparență și securitate, se va utiliza Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal. SIMPV permite evidenţierea distinctă a prezenţei la vot pentru fiecare scrutin în parte.

Autoritatea Electorală Permanentă, împreună cu Serviciul de Telecomunicații Speciale şi Institutul Național de Statistică, asigură implementarea şi operaționalizarea Sistemului informatic.

Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor.
La intrarea în secția de votare, alegătorul prezintă operatorului de calculator al secției de votare actul de identitate și, după caz, documentul care dovedește reședința. Acesta va înscrie codul numeric personal ale alegătorului în sistem.

Operatorul de calculator va scana actul de identitate sau va introduce în SIMPV datele personale ale alegătorului în cazul în care nu se poate folosi scanarea, pentru a verifica dacă cetățeanul își poate exercita dreptul la vot.

Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal semnalează dacă:
a) persoana respectivă nu a împlinit vârsta de 18 ani până la data de 26 mai a.c. inclusiv;
b) persoanei respective i s-a interzis exercitarea dreptului de vot;
c) persoana respectivă este arondată la altă secție de votare;
d) persoana respectivă este omisă din lista electorală permanentă;
e) persoana respectivă figurează că și-a mai exercitat dreptul de vot la același scrutin;
f) persoana respectivă se regăsește în tabelul întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă, care cuprinde cetățenii români care își exercită dreptul de vot la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din alt stat membru al Uniunii Europene;
g) alegătorul comunitar nu este înscris în lista electorală specială.

În baza rezultatelor generate de Sistemul informatic, a comunicărilor efectuate prin intermediul acestuia și a verificării actului de identitate, președintele biroului electoral al secției de votare:

a) oprește de la votare persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării, persoana căreia i s-a interzis exercitarea dreptului de vot și alegătorul comunitar care nu este înscris în lista electorală specială;
b) permite exercitarea dreptului de vot de către alegătorul care s-a prezentat la vot și care figurează în Sistemul informatic că și-a mai exercitat dreptul de vot la același scrutin, numai după ce asigură verificarea cazului semnalat, precum și sesizarea organelor competente, potrivit procedurii stabilite prin decizie a Biroului Electoral Central, și după ce alegătorul dă o declarație potrivit căreia nu și-a mai exercitat dreptul de vot la același scrutin;
c) permite exercitarea dreptului de vot de către alegătorul resortisant înscris în listele electorale ale altui stat membru al Uniunii Europene numai după ce acesta dă o declarație potrivit căreia nu și-a exercitat dreptul de vot la același scrutin în alt stat membru al Uniunii Europene;
d) îndrumă alegătorul să voteze la secția de votare la care este arondat, în cazul în care acesta este arondat la altă secție de votare din aceeași unitate administrativ-teritorială;
e) permite alegătorului înscris în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală specială, după caz, să voteze; în acest sens, după ce alegătorul semnează în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală specială, după caz, îi încredințează buletinul de vot și ștampila cu mențiunea „VOTAT“;
f) permite alegătorilor prevăzuți la art. 13 din Legea nr. 33/2007, să își exercite dreptul de vot; după ce alegătorul semnează în lista electorală suplimentară îi încredințează buletinul de vot și ștampila cu mențiunea „VOTAT“.

Dacă aplicația SIMPV nu semnalează niciun impediment la exercitarea dreptului de vot sau nu indică necesitatea îndrumării alegătorului către o altă secție de votare, operatorul va aduce la cunoștința alegătorului faptul că SIMPV înregistrează prezența la vot, separat pentru fiecare scrutin în parte și că acesta poate opta pentru a-și exercita dreptul la vot atât la alegerile europarlamentare, cât și pentru referendumul național sau doar pentru unul dintre aceste scrutine.

Operatorul va înregistra în SIMPV opțiunea alegătorului, așa cum a fost comunicată de către acesta și o va comunica președintelui biroului electoral al secției de votare, pentru ca alegătorul să primească buletinele de vot în funcție de opțiunile exprimate.

Alegătorul român care îşi exprimă dorinţa de a vota la alegerea membrilor din România în Parlamentul European şi la referendumul naţional va primi trei buletine de vot: buletinul de vot pentru alegeri şi buletinele de vot aferente celor două întrebări din cadrul referendumului naţional, după ce a semnat în ambele liste electorale.

În cazul în care alegătorul care se prezintă la vot optează pentru participarea la un singur tip de scrutin, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau membrul desemnat de către acesta va bara, în prezenţa alegătorului, cu o linie orizontală, rubrica destinată semnăturii din lista electorală permanentă aferentă tipului de scrutin pentru care nu a optat.

Alegătorul care dorește să-și exercite dreptul de vot la referendumul național va primi în mod obligatoriu ambele buletine de vot corespunzătoare celor două întrebări de la referendum, neavând posibilitatea de a opta doar pentru una dintre întrebări.

Ștampila cu mențiunea „VOTAT” se înmânează alegătorilor împreună cu buletinele de vot, după ce aceștia au semnat în listele electorale corespunzătoare și se recuperează de la alegători după ce au introdus buletinele de vot în urnele de vot. Vor exista urne de vot distincte pentru fiecare scrutin în parte.

Alegătorul care din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare un însoțitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secției de votare.

După ce a votat, alegătorul îndoaie buletinul de vot astfel încât pagina albă care poartă ștampila de control să rămână în afară și îl introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă.

Îndoirea greșită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

În cazul în care buletinul de vot se deschide în așa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează și se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se mențiune despre aceasta în procesul-verbal al operațiunilor de votare.

Alegătorul restituie președintelui ștampila cu mențiunea „VOTAT”, iar acesta o aplică pe actul de identitate, menționând și data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărții de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu mențiunea „VOTAT” și data scrutinului.

În situația în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate semna în lista electorală, președintele face o mențiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa și a încă unui membru al biroului electoral.

Președintele poate să ia măsuri ca staționarea celui care votează în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

La ora 21:00 președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea încheiată și dispune închiderea localului secției de vot.

Alegătorii care la ora 21:00 se află în localul secției de vot pot să își exercite dreptul de vot.

Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă în preziua alegerilor, între orele 18.00 și 20.00, însoțită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puțin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării – ștampilă cu mențiunea „VOTAT” și buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea.

Solicitări privind votarea prin intermediul urnei speciale pot face și alegătorii care sunt reținuți, deținuți în baza unui mandat de arestare preventivă sau execută o pedeapsă privativă de libertate, dar nu li s-a interzis exercitarea drepturilor.

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii. Atribuţiile acestuia, în această privinţă, se întind şi în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice până la o distanţă de 500 m.

Pentru menţinerea ordinii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare are la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, asigurate de primar şi de prefect, împreună cu reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne.

În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţi şi de observatori, nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.

În ziua votării, între orele 7.00-21.00 sunt interzise comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare.

CAMPANIA ELECTORALĂ
Campania electorală pentru alegerile europarlamentare începe cu 30 de zile înainte de ziua de referință și se încheie în dimineața zilei de sâmbătă, 25 mai 2019, ora 700.

Campania pentru referendum începe la data aducerii la cunoştinţa publică a datei referendumului – 25 aprilie 2019.

În campania electorală, candidații, partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, precum și cetățenii au dreptul să își exprime opiniile în mod liber și fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marșuri, precum și prin intermediul mass-mediei. Organizarea mitingurilor, adunărilor și marșurilor se poate face numai cu autorizările prevăzute de legislația în vigoare.

Mijloacele folosite în campania electorală nu trebuie să contravină ordinii de drept.

CONTRAVENȚII
Constituie contravenții, potrivit art. 53 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, următoarele fapte:
a) înscrierea cu bună știință a unui alegător în mai multe liste electorale permanente sau speciale, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot;
b) păstrarea registrelor cu listele electorale permanente sau a registrelor cu listele electorale speciale în condiții necorespunzătoare;
c) neefectuarea la termen a comunicărilor prevăzute de lege și neoperarea acestora în listele electorale permanente și în listele electorale speciale;
d) efectuarea de operațiuni în listele electorale permanente și în listele electorale speciale de către persoane neautorizate;
e) necomunicarea către judecătorii a modificărilor operate în exemplarul listei electorale permanente sau al listei electorale speciale existente la primărie;
f) semnarea listei de susținători cu încălcarea dispozițiilor art. 18;
g) încălcarea dispozițiilor referitoare la afișarea propunerilor de candidaturi prevăzute la art. 20 alin. (1);
h) folosirea semnului electoral înregistrat la Biroul Electoral Central de către un partid politic, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale, o alianță politică, alianță electorală sau candidat independent, de către un alt partid politic, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianță politică, alianță electorală sau candidat independent;
i) neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfășurării normale a adunărilor electorale, precum și distribuirea și consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări;
j) distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale, cu excepțiile prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. c);
k) nerespectarea dispozițiilor art. 35 alin. (2) și (4) și ale art. 40 alin. (3) -(7); afișarea listelor electorale și a copiilor de pe acestea; distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a platformelor-program afișate sau a oricăror altor afișe ori anunțuri de propagandă electorală tipărite;
l) acceptarea de către o persoană de mai multe ori a candidaturii la aceleași alegeri pentru Parlamentul European;
m) nerespectarea deciziilor și hotărârilor birourilor electorale; nerespectarea hotărârilor și instrucțiunilor Autorității Electorale Permanente;
n) tipărirea, fără drept, de buletine de vot în vederea utilizării acestora în ziua alegerilor;
o) refuzul de a permite accesul persoanelor acreditate în localul secției de votare, cu excepția cazurilor în care președintele biroului electoral al secției de votare limitează accesul persoanelor acreditate în localul secției de votare datorită mărimii acestuia;
p) refuzul de a primi și înregistra o sesizare scrisă înaintată în conformitate cu dispozițiile art. 46 alin. (17);
q) refuzul de a se conforma dispozițiilor președintelui biroului electoral al secției de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot și în împrejurimi;
r) înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul sau, după caz, documentul de identitate ori care refuză să semneze în lista electorală în care este înscris pentru primirea buletinului de vot și a ștampilei cu mențiunea «VOTAT»; nerespectarea dispozițiilor art. 46 alin. (8);
s) neaplicarea ștampilei cu mențiunea „VOTAT” sau a timbrului autocolant pe actul sau, după caz, documentul de identitate, precum și reținerea acestora, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al secției de votare;
ș) nerespectarea dispozițiilor art. 49 alin. (2); întocmirea de către birourile electorale ale secțiilor de votare a proceselor-verbale, cu încălcarea dispozițiilor prezentei legi;
t) continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum și sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secțiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale ori candidat independent;
ț) purtarea pe durata votării, de către membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, persoanele însărcinate cu paza sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne ori alte însemne de propagandă electorală;
u) încălcarea de către membrii birourilor electorale a obligației de a participa la activitatea acestor birouri;
v) refuzul președintelui biroului electoral sau al locțiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptățite potrivit prevederilor prezentei legi;
w) încălcarea condițiilor de acreditare de către persoanele acreditate și operatorii de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice, ai societăților comerciale ori ai organizațiilor neguvernamentale care au fost acreditate de Biroul Electoral Central prin decizie;
x) nerespectarea dispozițiilor art. 34;
y) nerespectarea dispozițiilor art. 36, ale art. 37 alin. (1) -(3) și (5) și ale art. 38 alin. (2) -(4);
z) nerespectarea dispozițiilor art. 40 alin. (8) -(11);
z^1) nerespectarea dispozițiilor art. 45 alin. (12).

Contravențiile prevăzute la lit. b), c), d), e), g), j), k), l), m), o), p), ș), ț), u), v) și z) se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, cele de la lit. f), h), q), t), w), x) și z^1), cu amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei, cele de la lit. a), i), n), r), s) și y), cu amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei.

Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către:

– ofițerii, agenții și subofițerii din cadrul Poliției Române, Poliției de Frontieră Română și Jandarmeriei Române, pentru faptele prevăzute la lit. i), k), n), o), q), r), t), w), z) și z^1);
– președintele biroului electoral județean, biroului electoral de sector sau al biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, pentru faptele prevăzute la lit. j), p), ș) și v);
– președintele Biroului Electoral Central, pentru faptele prevăzute la lit. f), g), h) și l);
– președintele biroului electoral, în cazul săvârșirii contravențiilor de către membrii acestuia, ori președintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârșirii contravențiilor de către președinții birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locțiitorii acestora, pentru faptele prevăzute la lit. n), s), ț), u) și v);
– împuterniciții președintelui Autorității Electorale Permanente, pentru faptele prevăzute la lit. a), b), c), d), e) și x);
– împuterniciții președintelui Autorității Electorale Permanente, în cazul în care fapta prevăzută la art. lit. m) este săvârșită de autorități ale administrației publice centrale sau locale și în cazul în care fapta prevăzută la lit. y) este comisă de altcineva decât de radiodifuzori; președintele biroului electoral, în cazul în care fapta prevăzută la lit. m) este săvârșită de către membrii biroului electoral, ori președintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârșirii faptei prevăzute la lit. m) de către președinții birourilor electorale ierarhic inferioare; polițiști, în cazul în care fapta prevăzută la lit. m) este săvârșită de alte persoane fizice sau juridice;
– Consiliul Național al Audiovizualului, care se autosesizează sau poate fi sesizat de către cei interesați, pentru faptele prevăzute la lit. y), în cazul în care acestea sunt comise de radiodifuzori

INFRACȚIUNI ELECTORALE PREVĂZUTE DE CODUL PENAL
Împiedicarea exercitării drepturilor electorale

Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secției de votare se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

Coruperea alegătorilor

Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

Nu intră în categoria bunurilor prevăzute mai sus, bunurile cu valoare simbolică, inscripționate cu însemnele unei formațiuni politice.

Frauda la vot

Fapta persoanei care votează:
a) fără a avea acest drept;
b) de două sau mai multe ori;
c) prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.
Cu aceeași pedeapsă se sancționează utilizarea unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.

Violarea confidențialității votului

Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepsește cu amendă.

Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secției de votare, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.

Nerespectarea regimului urnei de vot

Deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării se pedepsește cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.

Încredințarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secției de votare ori transportarea acesteia de către alte persoane sau în alte condiții decât cele prevăzute de lege se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.

Falsificarea documentelor și evidențelor electorale

Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Cu aceeași pedeapsă se sancționează și înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă ori de pe lista electorală suplimentară a unor persoane care nu figurează în această listă.
Introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor obținute în secțiile de votare sau determină repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

Tentativa la infracțiunile electorale se pedepsește.

error: Nu aveti permisiuni !